In viata mea nu am asteptat atat de mult sa se sfarseasca un an si sa inceapa altul. 2013. Cel mai rau, greu, urat an din viata mea. Sper sa nu am altul vreodata nici pe aproape. Nu stiu de unde o fi pornit superstitia cu 13, insa desi nu credeam si ziceam ca e o prostie, anul asta am inceput sa dau dreptate celor ce au initiat-o. De ce a fost greu si urat 2013 pentru mine? Deoarece fiul meu Victor a avut piciorul rupt in asa fel incat a durat totul - operatii, recuperari, etc. - din ianuarie pana in octombrie cand am scos tije, iar recuperarea nu s-a incheiat inca. Nu mai amintesc ca la iesirea din prima operatie, doctorul a zis "bine ca am reusit sa salvam piciorul". Aceste fiind spuse, orice altceva a mai fost in 2013, si credeti-ma au fost multe alte greutati - bani, relatie, lovituri sub centura de la fix cine ma asteptam :) - palesc toate pe langa accidentul lui Victor. Oricum, 2013 a fost un an extrem de greu. Cineva m-a intrebat cum am avut putere sa le duc pe toate. I-am zis exact asa: cand ceva este extrem de greu, iei in carca si duci, nu mai intrebi, nu mai vorbesti, nu mai comentezi. Exact asta am facut eu, am tacut. Blogul este dovada vie. Am avut tot anul 9 postari, iar alta data scriam dublu pe luna. Nu mai zic ce sentiment de vinovatie am avut ca mi-am parasit "casuta". Casuta sufletului.
Ciudat este ca tocmai in acest an greu, sa fie nascuta fetita mea Elena, pe 4 ianuarie. Zic ciudat, pentru ca de cate ori ma voi gandi la anul nasterii ei, imi voi aminti inevitabil de greutatile lui 2013 si de imprejurarile nasterii Elenei. Si mai ciudat de atat este ca spre sfarsitul acestui an, sa imi realizez un vis scump, un vis foarte vechi, un vis ce a asteptat 20 de ani. O sa postez sambata, cu ocazia zilei de nastere a Elenei despre ce este vorba. Va fi cadoul meu pentru ea :)
Da, viata este ciudata. Chiar ca atunci cand o usa se inchide, alta se deschide. Citeam zilele trecute despre zodia mea, Berbecul, ca atunci cand imi inchide cineva o usa in nas, nu caut ferestra/alta usa, ci pur si simplu sparg usa cu coarnele si daram si jumate din perete :) Da, au fost si timpuri cand am facut asa, mai fac inca cand cineva ma scoate din sarite. Insa cand ai treaba cu daramarea peretilor, nu mai observi celelalte usi care se deschid.
Nu imi propun multe in 2014, decat sa am putere sa imi cresc copiii si sa imi continui visul. Iar aceste doua dorinte includ totul :)
No comments:
Post a Comment