Am fost cateva zile in Istanbul la sfarsitul lui martie, cu ocazia unui targ de bijuterii. Abia acum i-a venit randul si acestei calatorii s-o asez pe blog. Asadar, zborul cu turkish airlines m-a impresionat comparativ cu orice companie vestica, prin faptul ca exista mai multe tipuri de meniu: gluten free, vegetarian, diabetic, etc. Trebuie sa optezi pentru un astfel de meniu in momentul cand iti cumperi biletul sau cu maxim 24 de ore inainte de zbor.
Hotel Sultania este un boutique hotel in zona Sultanahmed. Ca orice boutique hotel, nu are avantajele marilor lanturi hoteliere (sute de camere, parcare pentru masini, acces stradal, n restaurante), insa castiga prin design interior deosebit, locatie deosebita - asezare centrala pe strada pietonala si in general atmosfera interioara unica - ai impresia ca esti musafir in casa luxoasa a unui localnic, nu intr-un hotel rece si impersonal. Daca vrei sa simti un oras, eu recomand sa stai intr-un boutique hotel, nu intr-un hotel imens de 5 stele, 5 restaurante, 5 piscine...
In hotel Sultania, fiecare camera este dedicata unei sotii de sultan, care a a iesit intr-un fel ori altul in evidenta dintre miile de femei din harem, incat a ramas demna de amintit in istorie. De exemplu, cea careia ii era dedicata camera noastra, Rabia, reusise sa acapareze prin frumusetea ei atentia sultanului, incat sa fie unica favorita a acestuia timp de 3 ani, dandu-i si un mostenitor la tron.
Vis-a-vis de Sultania Hotel este restaurantul Pasazade (placutza cu verde), primul in topul recomandarilor de pe www.tripadvisor.com la categoria bucatarie otomana. A fost ok, insa era gol tot timpul, spre deosebire de restaurantul de pe celalalt colt al strazii pietonale, Hatay Restaurant (poza urmatoare), care era mereu plin, avand acelasi tip de bucatarie, o idee mai rustica, cu preturi identice.
Cred ca succesul rstaurantului Hatay se datora celor doi "aminatori" simpatici care stateau de dimineta pana la inchidere in strada in fata restaurantului si agatau clienti sau ii distrau pe cei de la mesele de pe terasa.
Cum Moscheia Albastra, Topkapi, Grand Bazar... etc, mai vazusem de cateva ori, m-am dus unde nu mai fusesem si unde imi dorisem in alte dati, dar nu am convins pe nimeni sa ma insoteasca - Piata de Condimente (Egyptian Spice Market), de unde mi-am luat niste provizii serioase, printre care sofran iranian, mai rar, mai scump si mai putin cunoscut decat cel indian. Aici preturile la suveniruri mi s-au parut mai rezonabile decat in Grand Bazar sau in Zona Sultanahmed.
3 comments:
Bune review-urile astea, mai ales ca am si Istanbulul pe lista, nu l-am mai vazut de la 13 ani :)
Sper ca, virgula, cu domnisoara pe picioarele ei! :)))) Ca altfel nasti pe acolo!
Post a Comment