Contraste

Cum poti cheltui mult pe design, apoi sa te zgarcesti la mancare? Adica te imbraci bine, dar mananci prost? Un fel de Chanel cu gogoasa unsuroasa in mana? :))))) Amuzant, dar atat de tipic romanesc! Ma repet, dar tot teoria formelor fara fond, la rang de arta...

Bran, hotel Hillden. Am fost in weekend, invitati la ziua unui prieten. Gasiti detalii si poze din interior pe site-ul lor. In ciuda asezarii (cam zici ca esti la capatul lumii) si in ciuda celor doar 3 stele, locatia este foarte frumos construita si amenajata, atat estetic cat si calitativ. Am ramas chiar surprinsa de accentul pus pe calitatea amenajarii interioare. Plus preturi mici. 

Dar, nu pot intelege cum cineva sa investeasca atat de mult in design si sa se ingrijeasca de atatea detalii interioare, iar apoi sa ignore sau sa se zgarceasc atat de tare in bucatarie, in alcatuirea meniului. Daca cladirea ar fi fost vai de steaua ei, as fi zis asta e, n-ai ce sa le ceri. Dar contrastul era izbitor...  Mi-e greu sa cred ca cine s-a gandit la sistemul de iluminat exterior cu senzori de miscare, are un fetis pentru cea mai proasta sunca pe care am vazut-o? Cat de mult poti castiga cumparand de la metro cea mai ieftina sunca, in loc de una doar un pic mai scumpa, dar si un pic mai  buna? Evident ca toate mezelurile sunt proaste si nesanatoase, dar si intre ele mai sunt diferente. Sau in loc de un suc de portocale infect la sticla, unul macar la cutie cu o idee de densitate care sa te pacaleasca ca ar fi pulpa? Asta ca sa nu zicem portocale ptr. fresh, ca probabil se pune problema perisabilitatii, pentru ca in privinta costului s-ar putea sa fie chiar mai ieftin. 

Si lasand la o parte ingredientele ieftine, modul de preparere pune capac. Dar el denota doar lipsa de informatie si educatie. Am observat ca aceasta lipsa de educatia in bucatarie este specifica poporului roman. Daca ingredientele se nimeresc sa fie mai bune ori mai proaste, la gatit se strica tot. Poporul roman reuseste sa strice pana si oul cel mai bio cu prajire excesiva (in poza de mai jos sunt marginile arse de un ouale ochiuri) si pana si carnea de vanat cu frigerea pana la carbonizare. Sau zacusca... fie ea si din solanacee proinflamatoare (adica vinete si ardei), macar sa fie din solanacee nearse pana devin amare la gust. 

Ma uitam in jurul acestui hotel. Era plin de pomi fructiferi. Din ei, cineva, nu stiu cine... femeile de la bucataria hotelului, satenii care aveau case in jurul hotelului, puteau face un gem, fie el si cu acrilamida, care ar fi fost mai bun si mai ieftin decat pachetelele de gem din poza de mai jos. Localnicii in general, ar trebui sa vada astfel de hoteluri ca pe o posibilitate de a castiga bani prin aprovizionarea cu produse alimentare. Cred ca totul provine din lipsa de informare combinata cu lene.

Concluzia mea trista este ca suntem un popor needucat, dar si foarte lenes. Cand e vorba sa-si scuze lenea, oamenii sunt foarte inventivi, gasesc toate scuzele din lume.

Si dupa ce mancasem aiurea tot weekendul, si fara sa avem alternativa (singura solutie ar fi fost sa vin cu ceva de mancare de acasa... dar nu poti mereu, mai ales cand mergi la ziua cuiva), l-am lasat si pe copilul meu de 7 anisori sa se destrabaleze cu un colac unguresc. Am ciugulit si eu, pe criteriul daca e bal, bal sa fie! Iar rasplata din partea lui Victor a fost atat de mare, incat a meritat tot deranjul pe care probabil l-am facut organismului lui neobisnuit cu gluten, zahar si altele. Rasplata a fost afirmatia lui Victor in timp ce manca in poza de mai jos: iti dai seama ce prostie mancam noi aici?  

Am ras cu lacrimi si m-am bucurat. Deci am reusit sa-l formez asa cum mi-am propus. Realizeaza singur.