Ok, n-am mai scris de mult, asa ca azi ma fortez sa scot ceva sa asez aici, inainte de a face cateva urari... e vorba chiar de motivul ptr. care nu am mai scris. Nu ma impac foarte bine cu ce mi se intampla si cu ce am facut singura sa mi se intample. Cineva, care m-a invatat aproape tot ce stiu si dupa ale carui sfaturi se pare ca o sa ma ghidez toata viata... m-a invatat ca in viata trebuie sa faci tu lucrurile sa ti se intample, nu sa ti se intample tie lucruri, asa... fara voia ta...
Dar se pare ca exista si o parte care nu poate fi controlata orice ai face, asa ca viata mea a ajuns o combinatie din am facut eu plus ce nu am putut, sau nu am fost in stare sa controlez. Finalul e ca nu-mi place. Partea rea este ca ma deprima inainte de sarbatori aceste ganduri, partea buna este ca ma va motiva sa indrept pe viitor unele aspecte. Cam astea sunt gandurile mele inainte de Craciunul din 2009.
Prvind retrospectiv in anii trecuti, baietelul meu Victor este cea mai mare realizare a vietii mele. Un lucru de apreciat si greu de realizat in zilele noastre este si faptul ca suntem toti din familie sanatosi. In rest, anul care se incheie nu a fost usor sub nici un aspect.
Sper ca mesajul meu de la sfarsitul lui 2010 sa fie mai vesel. Sarbatori fericite!
No comments:
Post a Comment