25 February 2010

Postul crestin ortodox

Exista oameni slabi si oameni puternici. Daca cei slabi nu reusec prin alta metoda pozitiva sa devina echilibrati, atunci e ok si religia.

In perioada urmatoare (15 februarie - 3 aprilie), adeptii religiei crestin-ortodoxe tin postul Pastelui. Unii tin toate cele 40 de zile, altii doar miercurea si vinerea. Unii mananca exclusiv vegetarian, altii lacto-ovo-vegetarian. Alegerea este legata de credinta, de cantitatea de echilibru interior existenta ori ba, si este un subiect tabu.

Din punctul meu de vedere, postul nu l-as defini doar ca evitarea inghitirii produselor de origine animala, ci ca totalitatea alimentelor si comportamentelor care nu fac rau organismului, trup si spirit. Ca sa exemplificam, inseamna a nu manca nici ceva vegetal care iti face rau, sau inseamna a nu avea ganduri negative care pot afecta spiritul.

Pentru cei care daca tot tineti postul de tip vegetarian, macar ar fi bine sa:

- mancati: proteine vegetale care sa va aduca aport de carbohidrati complecsi (ciuperci, naut, linte, brocoli, conopida, legume cu frunze verzi, avocado, masline; pe cat posibil radacina, tulpina si frunzele plantei, mai putin fructele) si grasimi sanatoase (seminte, nuci, alune, migdale, caju - crude); ideal ar fi sa fie organice;

- daca tot faceti acest efort de a tine post, macar incercati pe cat posibil sa mancati nepreparate termic (adica crude) sursele de proteine vegetale si grasimile sanatoase, pentru a beneficia de enzimele si fitonutrientii care se degradeaza prin preparare termica; in acest mod experienta sufleteasca este insotita si de o terapie a trupului, pentru ca degeaba te rogi, daca ii dai cu cioco de post si tutun...

- nu faceti exces de fructe, pentru ca nu sunt decat zahar+celuloza+apa;

- evitati: soia, cereale, fainoase, cartofi, margarina, zahar, dulciuri de post, tigari, alcool si sentimente negative;

- supliniti mancarea cu un complex de vitamine si minerale (in special cu vitamina B12 si D care se gasesc doar in produsele animale), antioxidanti, fitonutrienti; legumele crescute in sere, fara lumina soarelui, date cu ingrasamine si pesticide, tinute luni de zile pe vapoare si apoi in depozit la cora, au cantitati infime din vitaminele si mineralele pe care am crede noi ca le contin, deci este absolut necesar sa luam din suplimente.

Pentru copii si femei insarcinate este o crima practicare postului.

Sunt mai sanatoase posturile dese si scurte (ca niste zile de dezintoxicare din cand in cand), decat posturi rare si lungi. Intrarea si revenirea in/din posturile lungi se face treptat, nu brusc de la o zi la alta.

Mancarea mea preferata de post: ciuperci cu usturoi, patrunjel si humus (din naut si susan).

Pacatul este incapacitatea noastra de a ne pune in acord cu propriile principii.

13 comments:

oliviutza said...

Ce-mi place de tine..
Cu o mica nuanta, valabila cel putin pentru mine: e ok nu credinta, ci religia. Religia e un set de reguli predefinite, de care oamenii se folosesc sa-si gaseasca echilibrul. Credinta e o chestie interioara pe care o avem toti, intr-o forma sau alta.

Adina Afendulis said...

Mai... nu mi-or fi dat degeaba 10 la olimpiada de romana.

Asa e, religia. La asta m-am gandit de fapt. Religia este multimea mai mica, inclusa in multimea mai mare, numita credinta.

Pixxie said...

Multumim pentru sfaturi Adina ! Utile ca intotdeauna ! La mine in familie se tine post cam la inceput si sfarsit, dar cum toti stim nu putem urca o scara pasind doar pe prima si ultima treapta :( Pe mine nimeni nu ma forteaza cu postul, in afara de mamaie care mai zice "tine maica si tu post, sa te mariti cu un baiat bun" :) Eu tin pe la sfarsit, insa colegele mele mai ca nu rad de mine si li se pare un moft. In fine, fiecare cu conceptiile lui despre credinta si viata de apoi...

Adina Afendulis said...

Pixxie, am ras cu lacrimi cand am citit "sa gasesti un baiat bun"... Iar daca tot tii post, macar fa-o ca pe o experienta terapeutica, de dezintoxicare a organismului. De asta am precizat alimente cu valoare nutritionala (nu calorii goale), din surse organice si nepreparate termic.

selena said...

Draga,Adina!vit B12 se gaseste in surse vegetale o gramada(alge,polen,laptisor matca,drojdie bere,bors(cica)).nu te supara dar invatam unii de la altii,nu?O primavara frumoasa iti doresc!

Adina Afendulis said...

Un adult are nevoie de 2-3 mcg (micrograme) B12 pe zi. Cei cu deficienta de 2000 mcg/zi, iar vegetarienii de 100 mcg/zi.

Sursele de care zici tu, pe langa faptul ca au cantitati infime de B12 (100 g drojdie contine 0,5 mcg B12), nici nu sunt alimente pe care sa le consumam zilnic in cantitati mari.

De exemplu 30 g radacina de praz contine 0,1-0,3 mcg B12, cu conditia sa fie crescuta in pamant in mod organic.

In plus, B12 din sursele vegetariene se pare ca nu este o forma pe care organismul uman s-o absoarba eficient, conform “Encyclopedia of Nutritional Supplements” de Michael T. Murray.

Cu aceasta ocazia, adaug ca vit. B12 este sensibila la lumina, deci atentie la produsele care o contin si sunt expuse la lumina sau ambalate in ceva transparent.

Deci sursa viabila de B12 pentru vegetarieni raman suplimentele.

natty said...

adina eu te citesc demult (de cand meregeai la alergare) iar in ultima vreme imi place din ce in ce mai mult ce scrii - ai niste articole pertinente si documentate - si cu multe lucruri noi nu tot aceleasi chestii fumate si banale ce le gasim in orice carte de nutritie care se vrea revolutionara :)
nu crezi ca ar fi bine sa pui intr-o carte tot ce stii? mi se pare ca ai niste cunostiinte de nutritie care nici nu se compara cu bilic sau alte persoane care au scris carti care s-au vandut cu succes.
gandeste-te inainte de a spune nu :)

Adina Afendulis said...

Multumesc pentru aprecieri. Important este ca voua va sunt de folos.

Desi nu pare, este un domeniu in dinamica... probabil pana as termina cartea, informatiile din ea ar fi deja perimate. Si nu ma refer la “mananca alimentul x in cantitatea y la ora z”, ci la informatiile cu adevarat interesante.

Pe de alta parte, experienta mi-a aratat ca nutritia se aplica in mod practic, destul de individualizat. Ceea ce pe tine te slabeste - pe el il ingrasa, ceea ce pe tine te otraveste - pe el il vindeca... o carte pentru toata lumea nu este valabila.

vlad said...

"Exista oameni slabi si oameni puternici. Daca cei slabi nu reusec prin alta metoda pozitiva sa devina echilibrati, atunci e ok si religia."

hai ca ai fost simpatica aici. ca sa folosesc un eufemism.
daca imi permiti un mic sfat, deloc rautacios: unde nu ne pricepem, e de mai bun-simt sa ne facem ca ploua, decat sa ne dam cu parerea. sunt curios cum te vei echilibra cand copilul sau un oarecare drag inimii se va afla intr-o oarecare suferinta.

semneaza un om slab :)

PS: sincere multumiri pentru informatiile de aici

Adina Afendulis said...

Buna, Vlad! Si bine ai venit pe blogul meu!

Vlad, de unde ai tras concluzia ca eu ma consider puternica? Sau ca nu am apelat vreodata la religie?

Sa stii ca am facut-o si tocmai de asta stiu ce vorbesc. Si tocmai pentru ca am tinut post imi permit sa dau sfaturi despre cum se tine un post sanatos.

Si tot ce gasesti pe blogul meu (inclusiv acest articol despre post) sunt PARERILE MELE despre EXPERIENTELE MELE. Daca nu-ti place sau nu este de acord cu ce citesti aici, inseamna ca nu ar trebui sa-mi mai citesti blogul.

vlad said...

in fine, spor la munca si numai bine :) faci o treaba foarte faina, lasand la o parte problematica postului, pe care, cred eu, n-o intelegi corect.

scuza-ma daca ti-am parut prea acid in interventia anterioara. doar ca uneori ma satur sa aud pareri ”de sus” (cum altfel sa fi luat: ”daca cei slabi nu reusec prin alta metoda pozitiva sa devina echilibrati, atunci e ok si religia”?) din partea celor neavizati in teologie, atat. nimic personal :) si cred ca ma intelegi. sunt convins ca si tu esti satula de luat sfaturi in domeniul tau de la diletanti care ”stiu ei”, ca au vazut la tv, au auzit la prieteni sau au citit 5 articole.

Adina Afendulis said...

Nu inteleg corect problematica postului din punctul CUI de vedere? Al tau? Al vecinului? Al ei, al lui?... Al experientelor prin care tu ai trecut? Al cunostintelor pe care tu le-ai asimilat din carti sau de la oamenii pe care i-ai intalnit?

Sau ar trebui s-o inteleg in urma experientelor mele? Al cartilor pe care eu le-am citit? Al modului in care eu am perceput oamenii pe care i-am intalnit?

Nu sunt avizata in teologie (tu probabil esti). Insa am dreptul sa-mi expus parerea mea in urma experientei mele de a tine post.

Religia este o experienta subiectiva. Experienta religioasa este diferita de la individ la individ. Nici nu ar fi de dorit o uniformizare in pareri si concluzii.

Nu m-a deranjat interventia ta, nu o consider acida. Este doar parerea ta. Din potriva, imi place cand cineva ma provoaca la o argumentare pe o tema interesanta. Nu astept doar “e super blogul”.

vlad said...

evident Adina ca ai dreptul la opinie. nu sugeram contrariul.
da, este o problema ce tine de Teologie, asa cum despre "fiinţa" filosofica a grecilor (acea ousia) isi poate da cu parerea, legitim, evident, doar cineva care i-a studiat cel putin pe presocratici, platon, aristotel si plotin (ca sa nu ajungem pana la Toma d'Aquino). prin urmare, oricat de subiectiva ar fi credinta, si chiar este, elementele ce o compun (caci te refereai la post) - daca nu vorbim de o credinta eclectica, in abstract, confectionat de fiecare pentru sine - deci aceste elemente (aici postul) au o determinare a lor in compunerea setului de studiu al Teologie. cu alte cuvinte au determinari istorice, hermeneutice ţesute într-o Intimitate organică a cultui in cauza.
in fine, interventia mea a avut loc pentru ca mi s-a parut ca ai avut un "ton" superior, prezumtios cand scriai emfatic: "Exista oameni slabi si oameni puternici. Daca cei slabi nu reusec prin alta metoda pozitiva sa devina echilibrati, atunci e ok si religia."
o seara frumoasa :)