23 January 2014

Despre smantana

Nu am uitat de prima mea pasiune, nutritia :) Doar ca ori nu am timp sa scriu (urata scuza) ori am impresia ca le-am spus deja pe toate (evident fals), ori aflu chair eu atatea noutati, ca nu mai stiu de unde sa incep sa redau aici, asa ca renunt (jalnica scuza).

Ce vreau sa spun acum... de cand Elena a inceput diversificarea, de pe la 7 luni, am inceput sa ii dau lactate si de capra, si de oaie si de vaca. Pana la proba contrarie, am mers pe ideea ca nu imi mosteneste intoleranta la proteina de lapte de vaca, asa cum a facut-o fiul cel mare, asadar i-am dat si de vaca. Dar nu chiar orice, ci doar iaurt, smantana si unt. Acum despre smantana e vorba.

Smantana prin definite este un produs alimentar gras, mai precis este formata din grasimea laptelui care se separa de acesta si se ridica la suprafata. Grasimea ar trebui sa fie galbena, galbuie, mai inchis ori mai deschis, in functie de alimentatia animalului, insa oricum o varianta de culoare galbena. In nici un caz alba. Intrigata fiind de smantana prea alba la culoare, de prin piete de la sibieni ori tarani (din supermarket nu cumpar ptr. ca vreau sa evit produsele pasteurizate - dar culmea la culoare smantana mea de la piata ajunge sa fie la fel de alba precum cea din supermarket!!), am incercat sa fac cercetari.

Si am aflat urmatoarele: smantana nu se mai face cum credeam noi din amintirile din copilarie ale lui Creanga... ca se colecteaza grasimea ridicata la suprafata laptelui. Se face prin bagarea laptelui intr-o masinarie speciala, numita separator ori centrifuga (am vazut pe google ca nu-i asa scumpa, deci e logic ca si-au luat-o toti). Cei foarte dorinici de castig, se pare ca ar strange mai intai grasimea de la suprafata laptelui prin metoda clasica ca pe vremea lui Creanga (pe care o pastreaza ptr. ei sau o vand separat ca unt) si baga in centrifuga doar laptele astfel degresat partial sa zicem. Asa se explica culoarea alba a smantanii, prin lipsa grasimii. Cei care nu sunt foarte dornici de castig, lasa laptele cu grasime si il baga cu totul in masinarie. Iese o smantana galbuie, mai normala.

In ambele cazuri insa, aceasta smantana este plina de proteine de lapte, nu de grasime. Ceea ce pentru cei ca mine, cu intoleranta la proteina de lapte de vaca, este o problema. Daca niste proteine ratacite intr-o masa de grasime (cum ar trebui sa fie smantana) mai suportam, un produs facut 100% din lapte integral full de proteine, nu este ok. In plus, aceasta smantana nu este fermentata (proces prin care lactoza ar fi anihilata), deci este plina si de lactoza. Inca un motiv in plus de ingrijorare si pentru cei cu sensibilitate la lactoza.

Nu am reusit sa aflu daca laptele, degresat ori ba, este fiert sau nu inainte de a fi bagat in aceasta masinarie, care il transforma in smantana.

Exista zvonuri cum ca anumite produse ar fi imbogatie cu lapte praf. Cat am cercetat si vorbit cu diversi producatori, nu am gasit pe nimeni sa-mi confirme zvonul. Laptele praf nici nu este chiar asa de ieftin, iar in conditii le in care un borcan de 500 grame de iaurt sau smantana se vinde si cu minim 5 lei, nu stiu cat de ieftin ar putea fi achizitionat laptele praf pentru a mai renta dpdv economic.

Insa am aflat ca sunt  producatori care adauga amidon. Nu mi-a confirmat nici un vanzator, insa am intalnit persoane care fac testul acasa cu tinctura de iod sau Betadina, si spun ca au gasit de multe ori. Se pun cateva picaturi intr-o lingurita cu produsul suspect. Daca se coloreaza in albastru, inseamna ca exista amidon in compozitie. Daca ramane roscat-ruginiu (culaorea specifica iodului) inseamna ca nu are amidon, dar nu inseamna ca este scutit de alte "inginerii" :) Desi cei de la care am auzit de acest test il faceau pentru produsele de la sibieni, dupa parerea mea este interesant de facut acest test in primul rand pentru produsele de supermarket.

Cu toate acestea, smantana astfel obtinuta, chiar si cea din lapte partial degresat, mi se pare un pas inainte decat daca am cumpara produse lactate din supermarket, prelucrate industrial prin pasteurizare, moarte din punct de vedere bio-chimic. Atata timp cat sursa este ok, cat animalele au fost hranite natural, au pascut iarba si au sta la soare, produsele lactate din piete sunt o varianta mult mai sanatoasa. Va sfatuiesc sa gasiti un vanzator dispus sa va dea amanunte despre modul cum produce, sa va permita o vizita la el acasa pentru a verifica cu ochii vostrii cum cresc animalele. Merita efortul, eu am fost la cineva langa Sibiu si de atunci nu am mai cumparat de la acea persoana :((( .

Pana una alta, corpul nostru este singurul vehicul pe care il avem pentru aceasta calatorie pe Pamant si merita chiar sa ne dam peste cap pentru a-l ingriji, ai da cele mai bune alimente, in scopul de a-i prelungi durata de viata. Cinic, dar adevarat :)


No comments: