07 December 2011

Low-carb fara lactate

E un fel de deschizi frigiderul si il inchizi la loc si zici "mai bine nu mai mananc".

Glumesc. Aveam experienta in asa ceva, dar pe termen scurt. Dupa sfaturile specialistului York Test, va trebui sa nu ma ating deloc de lactate si branzeturi (inclusiv unt, pe care il mancam zilnic si mult cantitativ) de la nici un animal, cel putin 6-8 luni. Apoi sa reintroduc treptat, ptr. a evalua efectele si a decide daca organismul meu se poate obisnui ori ba. Prima mea parere este ca ar trebui sa tin o astfel de dieta pe termen mai lung de 6-8 luni, adica niste ani, dupa care sa reintroduc lactatele.

IAR parerea mea principala, tinand cont de faptul ca in aprilie 1979 am iesit din spital cu o foaie scrisa de mana (si aseara m-am uitat pe ea) pe care scria "intoleranta congenitala la proteinele din lapte", este evident ca nu ar trebui sa le mai consum toata viata, niciodata.

Asadar, de zi am inceput. O sa postez cat mai des ce mananc, deschizand si o noua categorie cu aceasta ocazie, "Retete fara gluten si fara lactate". 2 variante de mic dejun: ridichii cu icre frecate cu ulei de masline si ceapa.


Ou ochi cu jumari si usturoi. Nu recomand prajirea oului in tigaie de teflon (raman compusi toxici in mancare)in ulei putin si incins si arderea pe margina a oului. Grasimile oxideaza, proteinele se denatureaza. Eu am facut oul ochi la temperatura mica in mult ulei, intr-un tuci de fonta emailat. Ouale cel mai bine le fierbi sau le faci omleta la cuptor fara ulei. Uleiul il adaugi la sfarsit peste ou in farfurie.


De jumarile semi-arse nu mai zic... dar abia le facuse tanti Stela si nu am rezistat. M-am rasfatat un pic, mai mult psihologic, ptr. a trece peste impactul restrictiei lactatelor.

In ceea ce-l priveste pe baietelul meu, Victor, am decis sa dam drumul la dieta stricta fara alimentele la care el are intoleranta (lactate, gluten, carne de pui/vita/curcan/rata, albus de ou), dupa sarbatori.


2 comments:

Diana said...

sunt putine persoane care au grija de ele si de ce mananca asa cum o faci tu...felicitari!

Adina said...

Cateodata ma simt ca superman care vedea in structura obiectelor, ca la microscop. Eu ma uit la mancare si vad nutrientii si toxinele, in loc de forma finala.